BOCS Homepage

Magyarul

O scurtă biografie a lui Franz Jägerstatter

Era dimineața zilei de 25 februarie 1943, zi în care Franz Jägerstatter, un gospodar de 36 de ani, catolic convins, pornea din micul sat austriac St. Radegund, împreună cu soția și cele trei fiice ale sale, spre tabăra regimentului german. Dumnezeu să te aibă în pază!- i-a strigat un vecin. Răspunsul a fost însă neașteptat: N-o să mă mai vezi tu pe mine!
Probabi destinul a făcut ca în măcelul celui de-al doilea război mondial, cazul unui neînsemnat agricultor, care a murit singur, să nu fie dat uitării. Din contră, acest caz a devenit din ce în ce mai cunoscut, ca de exempu al unui creștin catolic carre și-a urmat glasul conștiinței, spunând nu constringerilor unui stat tiranic, chiar cu prețul vieții sale.

Viața lui a devenit cunoscută vorbitorilor de limbă engleză în anul 1956, an în care scriitorului american Gordon Zahn i-a ajuns în mână o scurtă relatare despre Jägerstatter. Relatarea îi aparțin unui preot austriac, care a fost ucis și el, deoarece a refuzat jurământul militar hitlerist.
Cazul Jägerstatter pare asemănător cu cel al lui Morus, cu esențiala deosebire că Thomas Morus era o personalitate cunoscută, a cărui activitate era urmărită de lumea întreagă, în timp ce criminalii lui Franz puteau să creadă că moartea lui va fi repede uitată.

Chiar și în zilele noastre, multe suferințe sunt pricinuite de consumul exagerat, de înarmareea fără limite și de viața lipsită de scrupule a societății în care trăim.
Tocmai din această cauză merită o clipă de răgaz viața lui Franz Jägerstatter, care nu a acceptat apartenența la o astfel de societate pentru că scopurile acesteia erau opuse voinței lui Dumnezeu.
El a rămas la hotărîrea luată în pofida numeroaselor sfaturi "binevoitoare" primite, refuzând participarea la războiul pornit de Germania nazistă, știind bine că acest lucru echivalează cu moartea.

Gospodar și cap de familie

Satul St. Radegund, acest cătun aflat la 40 km nord-est de Salzburg, nici nu figurează pe majoritate hărților. Clădirea văruită a parohiei este deja pustie. Biserica este mică și veche.
În acest sat s-a născut Franz Jägerstatter, în data de 20 mai 1907, ca și copil nelegitim. Tatăl său a murit pe frontul I război mondial, în 1905. Mama lui Franz s-a căsătorit în 1907, dobândind numele de Jägerstatter, ca și fiul ei. După absolvirea școlii primare în satul natal, Franz a lucrat la vîrsta de 14 ani la o firmă.
Viața tânărului Franz a fost, în multe privințe incompatibilă cu biografia obișniută a sfinților. Îndrăgit și apreciat în satul natal, el a avut totuși numeroase aventuri neplîcute. A făcut parte dintr-un grup de tineri, luând parte la încăierări cu tinerii din satele vecine. Putea fi văzut deseori în cărciumile satului sau cochetând cu fetele tinere. Cu toate că a păstrat și poruncile bisericii, această perioadă a vieții sale a fost caracterizată de el însuși ca aceea a unei creștinități asimilate doar pe jumătate. La începutul anilor '30 și-a părăsit satul natal pentru aproape doi ani, lucrând la o exploatare de mineri de fier. În legătură cu plecarea lui s-a iscat zvonul că ar fi fost cauzată de nașterea unui copil neligitim, al cărui tată era Franz.
S-a căsătorit în 1936, devenind mai târziu tatăl a trei fete. Luna de miere au petrecut-o la Roma, fapt care a dus la schimbarea radicală a comportamentului său relativ la credință. Acest fapt s-a datorat pe de o parte dragostei soției sale, pe de altă parte unui preot cu o gândire independentă, în al cărui serviciu s-a angajat, iar în al treilea rând discuțiilor avute cu vărul său, membru al unui congregații fundamentaliste în privința Bibliei.
Din acest moment a început adâncire credinței sale. Și-a întărit tot mai mult convingerea că nu poate devotat atât lui Hristos, cât și puterii hitleriste. A fost singurul din sat care s-a opus, în 1938, anexării Austriei de către Germania nazistă. Ca și agricultor, serviciul său militar obligatoriu a fost amânat de două ori, însă pe 25 februarie 1943 încorporarea lui ar fi devenit inevitabilă.

Anii de închisoare

Din acel moment până la 9 august, data morții sale, Franz și-a petrecut viața în închisoare, ultimele luni fiind la Berlin. Relatări despre această perioadă ne sunt date de notele scrise de capelanul închisorii și chiar de avocatul lui Franz, numit din oficiu, însă cele mai mișcătoare documente sunt fragmentele scrise de el însuși. Pe lângă scrisorile către soția sa, dovezi elocvente ale gândirii sale sunt și propriile mărturisiri.
Era foarte singur. Cățiva preoți pe care i-a cunoscut au încercat să-l convingă să depună jurământul militar, măcar pentru siguranța familiei sale, precum a făcut-o și episcopul său, vizitat de Franz înaintea primirii ordinului de încorporare. În închisoare a fost izolat, făcându-se presiuni puternice asupra lui pentru a-și schimba hotărârea.
În aprilie 1943 îi scria soției sale: Scumpa mea soție, tocmai azi se împlinesc șapte ani de când am rostit jurământul dragostei eterne...Cred în continuare că Dumnezeu ne va ajuta să păstrăm acest jurământ până las sfărșitul vieții. Atunci când îmi reamintesc clipele de fericire și de iertare pe care le-am trăit în acești șapte ani, totul mi se pare ca făcând parte dintr-un miracol...
Cea mai mare parte a timpului a închinat-o rugăciunii, dar și apropierii sufletești de ceilalți deținuți. Odată i-a cerut soției sale o floare de colț, pentru ca un deținut francez s-o trimită, în ultima lui scrisoare, prietenei sale din Franța.
Tribunalul militar i-a promis că nu va trebui să lupte pe front în cazul în care ar depune jurământul militar, însă Jägerstatter nu a vrut să slujească în nici un fel un război groaznic. În ultimele sale zile de viață, la cererea capelanului închisorii, a așternut pe hârtie mărturia sa de credință.

Fragment din ultima sa mărturisire

Scriu aceste cuvinte precum îmi dictează conștiința și sufletul. Chiar dacă mâinile îmi sunt în cătușe, voința mea este încă liberă... Din această cauză sunt convins că cel mai bine este să spun adevărul, chiar cu prețul vieții. Nu veți găsi scris nicăieri printre poruncile lui Dumnezeu sau ale bisericii faptul că omul trebuie să se supună unei constrângeri păcătoase, opuse conștiinței sale, să depună un jurământ sub amenințarea unor legi lumești.

Execuția

Jägerstatter a murit în data de 9 august 1943, la ora 4, sacrificăndu-și viața credinței sale. Soția lui Franz Kunz, capelanului închisorii din Berlin a mărturisit: Nici o clipă n-am avut impresia că Jägerstatter ar fi un "fanatic" sau alineat mental. Nimeni nu a avut nici cea mai mică bănuială în acest sens. Cu atât mai mult am admirat curajul, simplitatea, sufletul și credința lui sinceră. În noaptea execuției Franz Jägerstatter le-a spus unor maici din Austria: Pot doar să vă felicit pentru acest om născut pe plaiurile voastre, care a trăit ca un sfânt și a murit ca un erou. Vă spun cu toată convingerea că acest om simplu a fost primul sfânt pe care l-am întălnit în viața mea.

(Redactat de Simonyi Gyula pe baza unei publicații aparținând lui Pax Christi din Anglia)